Vinurile tradiționale românești au un farmec aparte, mai ales când vorbim despre cele care au fost transmise din generație în generație, prin rețete locale și metode artizanale.

Unul dintre numele des întâlnite în gospodăriile din zona rurală este vinul Roșioară – un termen care nu desemnează un soi de strugure propriu-zis, ci mai degrabă o categorie populară, folosită în special în sudul și estul țării, pentru a descrie un anumit tip de vin.

Cu toate acestea, „Roșioara” are o identitate aparte și este asociată de multe ori cu un anumit gust, o culoare specifică și o tradiție de consum, mai ales la mesele de sărbătoare. În acest articol vom explora ce înseamnă, de fapt, vinul Roșioară, câte tipuri există și ce trebuie să știi dacă vrei să te bucuri de o experiență autentic românească.

Ce este vinul Roșioară?

Termenul „Roșioară” este folosit, în mod tradițional, pentru a desemna un vin cu o culoare între roze și roșu deschis, obținut fie din struguri roșii vinificați parțial ca vin alb, fie dintr-un amestec de struguri roșii și albi. Este un vin de casă, cu un caracter rustic, adesea demisec sau demidulce, ușor de băut și potrivit pentru mesele lungi în familie sau între prieteni.

Roșioara nu este un soi în sine, ci un nume generic – ceea ce înseamnă că în spatele acestei denumiri se pot ascunde mai multe combinații de soiuri de struguri și stiluri de vinificare.

Soiuri de vin Roșioară – între tradiție și diversitate

Dacă ne referim strict la „soiuri” în sensul clasic, atunci vinul Roșioară nu este un produs rezultat dintr-un soi omonim. Însă, în funcție de zona în care este produs, de compoziția strugurilor folosiți și de stilul de fermentare, putem vorbi despre mai multe tipuri sau variante de Roșioară, fiecare cu particularitățile sale.

• Roșioară din Fetească Neagră și Merlot

În zonele din sudul țării, cum ar fi județele Prahova, Argeș sau Dâmbovița, vinul Roșioară este adesea obținut din soiuri nobile precum Fetească Neagră, Merlot sau chiar Cabernet Sauvignon. Procesul presupune o fermentare parțială, care nu extrage complet taninurile și culoarea intensă, rezultând un vin cu nuanțe rubinii deschise și gust fructat.

Această versiune de Roșioară este ideală pentru consum imediat, nu are nevoie de învechire, și este adesea servită ușor răcită, alături de mâncăruri tradiționale precum friptură de porc, cârnați afumați sau tocănițe.

• Roșioară din amestec de struguri albi și roșii

O practică frecventă în gospodăriile din Moldova sau Dobrogea este vinificarea unui amestec de struguri roșii și albi, în proporții variabile, ceea ce duce la obținerea unei Roșioare ușoare, uneori chiar spumoase natural, cu o aciditate plăcută și un conținut de zahăr rezidual mediu.

Strugurii cel mai des folosiți includ Băbească Neagră, Fetească Albă, Zghihară și Frâncușă. Această combinație oferă un vin cu note florale și fructate, perfect pentru aperitive și mâncăruri ușoare.

• Roșioară din struguri hibrizi (soiuri de masă)

În zonele rurale, mai ales în podgoriile mici de familie, se folosesc frecvent struguri hibrizi precum Noah, Isabella sau Othello. Aceștia nu sunt recomandați pentru vinuri comerciale, dar sunt apreciați de unii consumatori pentru aroma lor specifică, ușor muscată, și pentru ușurința cu care pot fi cultivați fără tratamente chimice costisitoare.

Vinul Roșioară rezultat din acești struguri este de obicei dulceag, cu o culoare roz intens sau roșu deschis și cu o aromă recunoscută imediat de cunoscători – o aromă pe care unii o iubesc, iar alții o evită.

Câte tipuri de Roșioară putem întâlni în România?

Dacă luăm în calcul stilurile de vinificare și tipurile de struguri utilizați, putem distinge cel puțin 4-5 variante frecvente de vin Roșioară:

• Roșioară seacă – rară, dar existentă în cramele care încearcă reinterpretări moderne;
• Roșioară demisec – cea mai comună versiune, echilibrată și ușor de băut;
• Roșioară demidulce – dulce natural, fără adaos de zahăr, cu gust de fructe coapte;
• Roșioară dulce – produsă din struguri supracopți, ideală ca vin de desert;
• Roșioară spumoasă – produsă accidental sau intenționat, cu o ușoară efervescență, populară în zona rurală.

Este important de reținut că vinul Roșioară este adesea produs artizanal, fără intervenții chimice majore, ceea ce înseamnă că de la an la an, gustul poate varia semnificativ. Tocmai acest caracter imprevizibil îl face atractiv pentru consumatorii care caută autenticitate și savoare românească.

Deși nu este disponibil în marile rețele de magazine sub această denumire, vinul Roșioară poate fi găsit la târguri de produse tradiționale, direct de la micii producători sau prin cooperative locale.Cum se servește Roșioara?

Vinul Roșioară este un exemplu de produs cu rădăcini profunde în cultura rurală românească. Chiar dacă nu este un soi de strugure recunoscut oficial, diversitatea stilurilor în care este produs arată cât de mult poate spune un vin despre tradiția locului.