Endocardita infecțioasă este o afecțiune gravă cauzată de infecția mucoasei interne a inimii (endocardul) sau a valvelor cardiace. Boala apare atunci când bacterii sau alte microorganisme ajung în fluxul sanguin și se fixează pe valvele sau pe țesuturile deteriorate ale inimii.

Fără tratament adecvat, endocardita poate duce la complicații severe, inclusiv insuficiență cardiacă și embolii. Această afecțiune este cauzată în principal de infecții bacteriene, dar poate fi declanșată și de ciuperci sau alte microorganisme. Cele mai frecvente bacterii implicate sunt:

• Streptococii – în special Streptococcus viridans, care poate proveni din cavitatea bucală și pătrunde în sânge în urma unor intervenții dentare.

• Stafilococii – în special Staphylococcus aureus, care poate ajunge în fluxul sanguin prin tăieturi, răni infectate sau utilizarea cateterelor medicale.

• Enterococii – bacterii ce provin din tractul digestiv sau urinar și pot provoca infecții cardiace.

Simptomele pot apărea treptat sau brusc, în funcție de agresivitatea infecției. Printre cele mai comune manifestări se numără:

• Febră și frisoane

• Oboseală excesivă

• Dureri musculare și articulare

• Dificultăți de respirație

• Transpirații nocturne

• Paloare sau pete pe piele

• Splenomegalie (mărirea splinei)

• Leziuni subunghiale (hemoragii în așchie)

• Pete roșii pe palme și tălpi (leziuni Janeway)

Diagnosticul precoce este esențial pentru prevenirea complicațiilor. Medicul poate recomanda:

• Analize de sânge – hemoculturile ajută la identificarea bacteriei responsabile de infecție.

• Ecocardiografie – testul esențial pentru vizualizarea vegetațiilor bacteriene de pe valvele inimii.

• Electrocardiogramă (ECG) – pentru a detecta posibile modificări ale ritmului cardiac.

• Tomografie computerizată (CT) sau RMN – pentru a evalua posibile embolii în alte organe.

Tratamentul depinde de severitatea infecției și de microorganismele implicate. În general, se utilizează:

• Antibiotice administrate intravenos – tratamentul durează între 4 și 6 săptămâni, iar tipul de antibiotic este ales în funcție de rezultatele hemoculturilor.

• Intervenții chirurgicale – în cazurile severe, poate fi necesară înlocuirea valvei afectate pentru a preveni insuficiența cardiacă.

Endocardita netratată poate duce la:

• Insuficiență cardiacă

• Accidente vasculare cerebrale

• Formarea de cheaguri de sânge

• Diseminarea infecției în alte organe

Pentru prevenirea endocarditei, persoanele cu risc crescut trebuie să urmeze măsuri stricte de igienă orală, să evite procedurile invazive inutile și să ia antibiotice profilactice înainte de intervențiile dentare sau chirurgicale.

Endocardita infecțioasă este o afecțiune severă care necesită diagnostic și tratament rapid. Dacă ai factori de risc și prezinți simptome suspecte, consultă imediat un medic pentru investigații. Un tratament corect poate preveni complicațiile grave și poate salva viața pacientului.