Diabetul de tip 1 reprezinta 5 pana la 10% din toate cazurile de diabet zaharat. Aceasta forma a bolii apare cel mai adesea in timpul copilariei sau adolescentei, de unde si vechea sa denumire de „diabet juvenil”.

La inceput, diabetul de tip 1 nu provoaca niciun simptom, deoarece pancreasul ramane partial functional. Boala nu devine evidenta pana cand 80-90% din celulele pancreatice producatoare de insulina sunt deja distruse.

Acest lucru se datoreaza faptului ca persoanele care au diabet de tip 1 produc insulina foarte putin sau deloc din cauza unei reactii autoimune care distruge partial sau complet celulele beta ale pancreasului. Rolul acestuia din urma este de a sintetiza insulina, care este esentiala pentru ca organismul sa utilizeze glicemia ca sursa de energie.

Diabetul de tip 1 – cauze

Nu se stie ce anume determina sistemul imunitar sa raspunda la celulele beta. Se spune ca unii indivizi sunt predispusi la boala, prin ereditatea lor. Un istoric familial de diabet de tip 1 se gaseste in putin sub 10% din cazuri. Boala este probabil rezultatul unei combinatii de factori genetici si de mediu. Expunerea la anumite virusuri sau alimente la inceputul vietii ar putea, de exemplu, sa joace un rol in aparitia bolii.

Posibile complicatii

Pe termen lung, diabetul de tip 1 creste riscul aparitiei mai multor probleme de sanatate: boli cardiovasculare, probleme cu rinichii, pierderea sensibilitatii la degete si picioare, probleme de vedere care pot duce la orbire etc. Cel mai bun mod de a preveni aceste complicatii este monitorizarea regulata a zaharului din sange, a tensiunii arteriale si a colesterolului in mod regulat.

Boala celiaca este deosebit de frecventa la persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Aceasta este o alta boala autoimuna ale carei simptome (in principal digestive) sunt declansate de consumul de gluten, o proteina care se gaseste in mai multe boabe. Prin urmare, screeningul pentru boala celiaca este recomandat la diabetici de tip 1, chiar si in absenta simptomelor evidente.