Tantrumurile copiilor nu sunt usor de gestionat, dar pot fi evitate chiar daca parintii si-au propusa sa fie blanzi, intelegatori, tipologia celor care nu isi pedepsesc copilul si incearca sa comunice cu el astfel incat sa nu fie pusi in situatia de a face fata unor momente critice prin care majoritatea parintilor trec la un moment dat. Uneori se intampla ca ai lor copiii sa faca tantrumuri sau crize foarte urate in situatii nu tocmai adecvate.

De fapt, niciun moment nu este potrivit pentru o criza de plans sau pentru o criza isterica a copilului si pentru ca majoritatea crizelor de obraznicie au o explicatie anume, parintii trebuie sa afle care sunt motivele acesteia si ce trebuie sa faca pentru a o preveni sau pentru a scurta cat mai mult aceasta criza.

Copiii actioneaza conform varstei

Parintii unui copil de doi sau trei ani nu se pot astepta ca aceasta sa aiba intelepciunea unui copil de 10 ani sau a unui adult si sa inteleaga ca in momentul in care mami sau tati nu poate sa ii cumpere o jucarie poate trece mai departe si poate astepta momentul prielnic in care va primi respectiva jucarie.

Abilitatea creierului unui copil de doi ani de a-si controla emotiile si comportamentul este inca in dezvoltare, ceea ce inseamna ca un astfel de copil poate sa arunce cu jucarii, cu mancare, sa planga, sa muste, sa scrijeleasca mobila si sa mazgaleasca peretii fara a fi considerat needucat sau obraznic.

Este o iluzie faptul ca parintii si imagineaza ca isi pot impiedica copilul sa se manifeste intr-un fel atunci cand simt nevoia sa isi exprime emotiile. Parintii pot preveni un comportament haotic si pot reduce din intensitatea manifestarii emotiilor negative.

Strategii simple de prevenire a tantrumurilor

Tantrumurile pot fi prevenite prin conexiunea directa intre parinte si copil de foarte multe ori copii actioneaza in mod negativ pentru ca se simt departe sau indepartati de parinti, de aceea orice ar spune parintii, copiii fac exact contrariul pentru ca momentul in care nu mai exista conexiunea parinte copil, ceea ce doresc parintii nu mai conteaza pentru ei, ci doar ceea ce isi doresc copiii.

Astfel, cei mici isi manifesta dorintele prin furie, muscat, aruncatul lucrurilor sau alte manifestari de acest gen. In mod surprinzator, momentul in care conexiunea intre parinte si copil este restabilita printr-o imbratisare, printr-un pupic sau o mangaiere pe frunte, tantrumul poate sa dispara ca prin minune.

Totodata, tantrumul poate fi prevenit si prin joaca. Copiii isi proceseaza emotiile prin joaca, asa ca parintii trebuie sa foloseasca joaca pentru a diminua emotiile negative. Spre exemplu, cei mai mici dintre copii simt nevoia de a arunca lucruri si transforma aceasta manifestare intr-una negativa cand asociaza involuntar emotiilor negative aceasta manifestare.

De aceea, este foarte important ca parintii sa se joace mai des cu copilul lor jocuri ce presupun aruncatul, jocuri de lupte pentru a vedea care este mai puternic, alergatul prin casa, luatul la intrecere pentru a-i ajuta pe cei mici sa nu mai vada acestei manifestari ca fiind neaparat emotionale, ci ludice.

Nu nu ultimul rand, copilul trebuie ajutat si incurajat sa isi exprime emotiile punand limite dar in mod empatic de catre parinti. Niciuna din aceste strategii nu va impiedica copilul sa aiba un tantrum daca el simte acest lucru, dar in momentul in care limitele comportamentale ale copilului nu sunt intinse la maximum, acesta nu se va mai manifesta atat de violent.